Devalorizarea banilor și inflația în România - impact asupra puterii de cumpărare și strategii de menținere a valorii activelor

Sursa foto: Freepik.com

Devalorizarea banilor și inflația sunt două realități economice cu care ne confruntăm și în România. Economia românească are particularitățile ei, care pot amplifica efectele devalorizării și inflației. Cursul de schimb valutar, deciziile economice luate la nivel național și factori externi pot influența puterea banilor noștri. De aceea, e important să fim informați și să acționăm strategic.

În acest articol, vom analiza impactul devalorizării și al inflației asupra economiei românești, cu accent pe:

Rezumat:

1. Devalorizarea și inflația reduc puterea reală de cumpărare, afectând direct valoarea economiilor și a veniturilor populației.

2. Inflația din România este influențată de factori multipli, precum creșterea costurilor energetice, politica fiscală, instabilitatea regională și deprecierea leului.

3. Diversificarea investițiilor și plasamentele sigure, precum aurul, activele imobiliare și obligațiunile indexate la inflație, reprezintă cele mai eficiente modalități de protejare a valorii activelor în perioade economice volatile.

Cuprins:

• Ce înseamnă devalorizarea banilor și cum se manifestă?

• Inflația în România - cauze și evoluția ratei inflaționiste

• Efectele inflației asupra puterii de cumpărare

• Stagflația - când inflația se combină cu stagnarea economică

• Strategii și măsuri concrete de protecție împotriva devalorizării leului

Ce înseamnă devalorizarea banilor și cum se manifestă?

 

Devalorizarea banilor reprezintă pierderea treptată a valorii unei monede în raport cu alte valute sau cu bunurile și serviciile de pe piață. Cu alte cuvinte, aceeași sumă de bani îți permite să cumperi mai puține produse decât înainte. Este un fenomen macroeconomic care reflectă scăderea puterii de cumpărare, influențată de factori precum inflația, dezechilibrele comerciale, deficitul bugetar sau politicile monetare ale statului.

Diferența dintre depreciere și devalorizare

 

Deprecierea apare natural, ca urmare a mișcărilor de pe piața valutară, fiind determinată de raportul dintre cerere și ofertă. Ea se manifestă în regimurile cu curs de schimb flotant, unde valoarea monedei este stabilită liber de piață, fără intervenție directă din partea autorităților. Astfel, scăderea valorii monedei reflectă evoluțiile economice generale - cum ar fi scăderea exporturilor, inflația internă sau pierderea încrederii investitorilor.

Devalorizarea, în schimb, este o decizie deliberată a autorităților monetare - de regulă a băncii centrale - în țările cu curs de schimb fix sau semi-fix. Printr-o astfel de măsură, statul reduce oficial valoarea monedei naționale față de o altă monedă de referință (de exemplu, dolarul sau euro), cu scopul de a stimula exporturile, de a corecta dezechilibrele comerciale sau de a reduce presiunea asupra rezervelor valutare.

În regimurile cu curs de schimb flotant, intervențiile directe sunt limitate, iar ajustările apar natural, prin mecanismele pieței. În regimurile fixe, devalorizarea devine un instrument controlat de politică monetară.

Cum recunoști semnele devalorizării banilor?

 

• Creșterea generalizată a prețurilor la bunuri și servicii, fără o creștere corespunzătoare a veniturilor.

• Scăderea cursului de schimb al leului față de principalele valute (euro, dolar).

• Dificultatea de a menține același nivel de consum cu aceleași venituri.

• Intensificarea intervențiilor Băncii Naționale și modificări ale dobânzilor de politică monetară.

 

Inflația în România - cauze și evoluția ratei inflaționiste

 

Evoluția inflației în România a fost marcată de fluctuații semnificative, generate de o combinație de factori interni și externi. În ultimii ani, creșterea prețurilor a reflectat impactul crizelor energetice, al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare și al deciziilor fiscale adoptate pentru echilibrarea bugetului de stat.

Potrivit Băncii Naționale a României, rata inflației se află într-un proces gradual de temperare, cu perspective de apropiere de ținta pe termen mediu. Această tendință este susținută de scăderea prețurilor internaționale la materii prime, stabilizarea piețelor energetice și măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază.

Principalele cauze ale inflației în România sunt:

1. Creșterea costurilor energetice
Majorarea prețurilor la gaze și electricitate s-a propagat rapid în economie, afectând costurile de producție, transport și utilități.

2. Politica fiscală și modificările de taxare
Introducerea sau ajustarea unor taxe și accize a determinat scumpiri în lanț, în special în sectoarele cu pondere mare în consumul populației.

3. Instabilitatea geopolitică regională
Conflictele din proximitate și incertitudinea globală au influențat fluxurile comerciale și aprovizionarea cu materii prime esențiale.

4. Politica monetară a BNR
Deciziile privind nivelul dobânzilor și controlul masei monetare au avut rolul de a tempera inflația, însă efectele acestora se manifestă cu decalaj în economie.

5. Fluctuațiile cursului valutar
Scăderea leului în raport cu euro și dolarul a crescut costurile importurilor, transferând presiunea asupra prețurilor finale la consumatori.

Inflația a fost resimțită cel mai acut în domeniile alimentar, energetic și al transporturilor, unde creșterea costurilor de producție și logistică s-a reflectat direct în prețurile plătite de populație.

Economiștii anticipează o stabilizare treptată a ratei inflației, cu condiția ca piețele energetice să rămână stabile și deficitul bugetar să fie ținut sub control. Cu toate acestea, România rămâne vulnerabilă la șocuri externe - de la variațiile prețurilor internaționale până la deciziile de politică fiscală internă.

Știai că...
În 2022, România a înregistrat cea mai ridicată rată anuală a inflației din ultimii 19 ani - peste 16,8%, potrivit datelor INS. Creșterea a fost determinată în principal de scumpirea energiei și a alimentelor de bază, iar în același an, rata medie a inflației în Uniunea Europeană a fost de aproximativ 9,2%.

 

Efectele inflației asupra puterii de cumpărare

 

Inflația reduce valoarea reală a banilor și, implicit, capacitatea noastră de a cumpăra bunuri și servicii. Pe măsură ce prețurile cresc, aceeași sumă de bani acoperă un coș de consum mai mic, iar nivelul de trai scade. Chiar și atunci când veniturile nominale cresc, dacă ritmul lor este mai lent decât inflația, puterea de cumpărare continuă să se erodeze.

Cine este cel mai afectat?

 

Persoanele cu venituri fixe, precum pensionarii sau salariații din sectorul public, resimt cel mai rapid efectele creșterii prețurilor. Pensile și salariile nu se ajustează automat în funcție de rata inflației, ceea ce duce la scăderea puterii reale de cumpărare. În plus, familiile cu venituri mici alocă o parte mai mare din buget pentru bunuri esențiale, fiind mai expuse la variațiile de preț.

Produsele și serviciile cel mai impactate

 

• Alimentele de bază: pâine, carne, lapte, ouă și alte produse de consum zilnic, unde creșterile de preț sunt resimțite imediat.

• Energie și gaze naturale: majorările tarifelor la utilități afectează direct cheltuielile gospodăriilor.

• Carburanți: scumpirea benzinei și motorinei duce la creșterea costurilor de transport și a prețurilor la mărfuri.

• Transport public: ajustările tarifare se transferă în bugetul lunar al populației urbane.

Aceste categorii formează o parte semnificativă din cheltuielile lunare, în special pentru gospodăriile cu venituri medii și mici.

Aurul - activ de refugiu în perioade inflaționiste

 

În perioade economice instabile, aurul își confirmă rolul tradițional de protecție împotriva pierderii valorii monetare. Pe termen lung, metalele prețioase și-au menținut puterea de cumpărare, funcționând ca un mijloc de conservare a economiilor. În timp ce valoarea banilor scade, prețul aurului tinde să crească, reflectând încrederea investitorilor în acest activ tangibil.

De aceea, mulți economiști recomandă includerea aurului în portofoliul de economii, fie sub formă de lingouri și monede, fie prin servicii specializate de cumpărare și depozitare. Aceste opțiuni oferă siguranță, lichiditate și o modalitate eficientă de diversificare financiară în fața inflației.

Știai că...
Românii investesc din ce în ce mai mult în aur fizic. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, rezervele de aur ale statului depășesc 103 tone, reprezentând circa 11% din totalul rezervelor internaționale. La nivel european, Banca Centrală Europeană și băncile naționale din zona euro dețin împreună peste 10.000 de tone de aur, făcând din metalul prețios cel mai important activ de rezervă după valuta străină.
În ultimii ani, cererea de aur de investiții în România a crescut constant, pe fondul inflației ridicate și al incertitudinii economice, confirmând tendința globală de refugiu către active sigure.

 

Stagflația - când inflația se combină cu stagnarea economică

 

Stagflația reprezintă una dintre cele mai dificile situații economice, caracterizată printr-o combinație rară, dar periculoasă, între inflație ridicată, creștere economică stagnată și șomaj în creștere. Este o perioadă în care economia nu reușește să se dezvolte, dar prețurile continuă să urce, ceea ce duce la o scădere accentuată a puterii de cumpărare și la un climat economic instabil.

Paradoxul stagflației constă în faptul că măsurile clasice de combatere a inflației, cum ar fi creșterea dobânzilor sau reducerea cheltuielilor bugetare, pot agrava recesiunea, iar politicile de stimulare economică pot amplifica, la rândul lor, creșterea prețurilor.

Condițiile în care poate apărea stagflația în România sunt legate de:

• Creșteri bruște ale prețurilor la energie și materii prime, care generează presiuni cost-push asupra întregii economii.

• Politici economice restrictive, aplicate pentru a limita inflația, dar care frânează totodată activitatea productivă.

• Scăderea productivității muncii, însoțită de stagnarea investițiilor și de o cerere internă slabă.

• Persistența unei inflații ridicate combinate cu semne de încetinire economică și creșterea șomajului.

 

În același timp, devalorizarea monedei naționale într-o perioadă de stagflație amplifică dezechilibrele economice. Importurile devin mai costisitoare, ceea ce accelerează inflația, în timp ce beneficiile potențiale asupra exporturilor sunt anulate de lipsa cererii externe și de costurile ridicate ale producției. În aceste condiții, puterea de cumpărare a populației se erodează, iar diferențele sociale tind să se accentueze.

Pe de altă parte, efectele stagflației asupra economiei sunt următoarele:

• Investițiile: incertitudinea macroeconomică și costurile ridicate de finanțare descurajează investițiile noi, reducând competitivitatea companiilor.

• Piața muncii: companiile își limitează activitatea, ceea ce duce la disponibilizări și la scăderea numărului de locuri de muncă.

• Consumul intern: pe fondul scăderii veniturilor reale și al prețurilor ridicate, populația reduce cheltuielile, ceea ce accentuează stagnarea economică.

În ansamblu, stagflația determină o spirală negativă dificil de controlat, în care statul trebuie să găsească un echilibru fin între controlul inflației, sprijinirea creșterii economice și menținerea stabilității monetare.

 

Strategii și măsuri concrete de protecție împotriva devalorizării leului

 

Sursa foto: Freepik.com

Protejarea economiilor în perioadele de inflație ridicată necesită o abordare echilibrată și bine planificată. Scopul este menținerea valorii reale a banilor prin investiții în active care rezistă în timp și reacționează pozitiv la fluctuațiile economice. Alegerea instrumentelor potrivite depinde de profilul de risc și de orizontul de investiție al fiecărei persoane:

• O primă măsură eficientă este diversificarea portofoliului. Pe lângă economiile clasice, pot fi incluse investiții în aur, metale prețioase, active imobiliare și instrumente financiare indexate la inflație. Astfel, riscul se distribuie între mai multe tipuri de active, iar pierderile dintr-un sector pot fi compensate de câștigurile din altul.

• Aurul rămâne una dintre cele mai sigure forme de protejare a economiilor. Spre deosebire de monedă, care își poate pierde valoarea, aurul își menține stabilitatea chiar și în perioade de recesiune. De aceea, este considerat o rezervă de valoare pe termen lung. Pentru siguranță, achizițiile trebuie făcute prin vânzători autorizați, care garantează autenticitatea și puritatea metalului.

• O altă variantă de protecție o reprezintă investițiile imobiliare, care oferă atât stabilitate, cât și posibilitatea de venit pasiv prin închiriere. În paralel, titlurile de stat sau obligațiunile indexate la inflație pot asigura o protecție suplimentară, prin ajustarea automată a randamentului în funcție de creșterea prețurilor.

• În situațiile în care este nevoie de lichidități rapide, casele de amanet pot fi o alternativă accesibilă la creditele bancare. Acestea permit obținerea imediată de fonduri, fără pierderea definitivă a bunurilor depuse drept garanție.

Sursa foto: Tezaur.com

Pe termen lung, combinarea acestor soluții (aur, imobiliare, obligațiuni și lichidități controlate) contribuie la menținerea echilibrului financiar și la protejarea puterii de cumpărare, indiferent de evoluțiile economice.

În concluzie, înțelegerea devalorizării banilor și a inflației este primul pas spre protejarea economiilor tale. Nu uita, informarea constantă și adaptarea la schimbările economice sunt cheia pentru a-ți menține puterea de cumpărare și a-ți asigura un viitor financiar stabil. Fii proactiv, informează-te și ia decizii financiare inteligente pentru a-ți proteja activele și a-ți asigura bunăstarea financiară pe termen lung!